Jump to content

trăguță

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From tragă +‎ -uță.

Noun

[edit]

trăguță f (plural trăguțe)

  1. diminutive of tragă

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative trăguță trăguța trăguțe trăguțele
genitive-dative trăguțe trăguței trăguțe trăguțelor
vocative trăguță, trăguțo trăguțelor

References

[edit]
  • trăguță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN