trăguș

See also: tragus and Tragus

Romanian

Etymology

From tragă +‎ -uș.

Noun

trăguș n (plural trăgușe)

1. diminutive of tragă

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	trăguș	trăgușul		trăgușe	trăgușele
genitive-dative	trăguș	trăgușului		trăgușe	trăgușelor
vocative	trăgușule			trăgușelor

References

• trăguș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN