trâmbitucă
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]trâmbitucă f (plural trâmbituci)
Declension
[edit]Declension of trâmbitucă
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) trâmbitucă | trâmbituca | (niște) trâmbituci | trâmbitucile |
| genitive/dative | (unei) trâmbituci | trâmbitucii | (unor) trâmbituci | trâmbitucilor |
| vocative | trâmbitucă, trâmbituco | trâmbitucilor | ||
References
[edit]- trâmbitucă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN