timișorean

Romanian

Etymology

From Timișoara +‎ -ean.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌti.mi.ʃoˈre̯an/

Noun

timișorean m (plural timișoreni)

1. one who comes from Timișoara

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	timișorean	timișoreanul		timișoreni	timișorenii
genitive-dative	timișorean	timișoreanului		timișoreni	timișorenilor
vocative	timișoreanule			timișorenilor

Adjective

timișorean m or n (feminine singular timișoreană, masculine plural timișoreni, feminine and neuter plural timișorene)

1. of or related to Timișoara

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	timișorean		timișoreană		timișoreni	timișorene
	definite	timișoreanul		timișoreana		timișorenii	timișorenele
genitive- dative	indefinite	timișorean		timișorene		timișoreni	timișorene
	definite	timișoreanului		timișorenei		timișorenilor	timișorenelor

References

• timișorean in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)