tăgăduit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of tăgădui.
Adjective
[edit]tăgăduit m or n (feminine singular tăgăduită, masculine plural tăgăduiți, feminine and neuter plural tăgăduite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | tăgăduit | tăgăduită | tăgăduiți | tăgăduite | |||
| definite | tăgăduitul | tăgăduita | tăgăduiții | tăgăduitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | tăgăduit | tăgăduite | tăgăduiți | tăgăduite | |||
| definite | tăgăduitului | tăgăduitei | tăgăduiților | tăgăduitelor | ||||
Verb
[edit]tăgăduit (past participle of tăgădui)