tăgăduire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]tăgăduire f (plural tăgăduiri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tăgăduire | tăgăduirea | tăgăduiri | tăgăduirile | |
| genitive-dative | tăgăduiri | tăgăduirii | tăgăduiri | tăgăduirilor | |
| vocative | tăgăduire, tăgăduireo | tăgăduirilor | |||