superpune
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a superpune (third-person singular present superpune, past participle superpus) 3rd conjugation
- to overlap
Conjugation
[edit] conjugation of superpune (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a superpune | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | superpunând | ||||||
| past participle | superpus | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | superpun | superpui | superpune | superpunem | superpuneți | superpun | |
| imperfect | superpuneam | superpuneai | superpunea | superpuneam | superpuneați | superpuneau | |
| simple perfect | superpusei | superpuseși | superpuse | superpuserăm | superpuserăți | superpuseră | |
| pluperfect | superpusesem | superpuseseși | superpusese | superpuseserăm | superpuseserăți | superpuseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să superpun | să superpui | să superpună | să superpunem | să superpuneți | să superpună | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | superpune | superpuneți | |||||
| negative | nu superpune | nu superpuneți | |||||