Jump to content

supărăciune

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From supăra +‎ -ăciune.

Noun

[edit]

supărăciune f (plural supărăciuni)

  1. vexation

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative supărăciune supărăciunea supărăciuni supărăciunile
genitive-dative supărăciuni supărăciunii supărăciuni supărăciunilor
vocative supărăciune, supărăciuneo supărăciunilor