substantivat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of substantiva.
Adjective
[edit]substantivat m or n (feminine singular substantivată, masculine plural substantivați, feminine and neuter plural substantivate)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | substantivat | substantivată | substantivați | substantivate | |||
| definite | substantivatul | substantivata | substantivații | substantivatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | substantivat | substantivate | substantivați | substantivate | |||
| definite | substantivatului | substantivatei | substantivaților | substantivatelor | ||||
Verb
[edit]substantivat (past participle of substantiva)