substanțialism

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French substantialisme. By surface analysis, substanțial +‎ -ism.

Noun

[edit]

substanțialism n (uncountable)

  1. substantialism

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative substanțialism substanțialismul substanțialisme substanțialismele
genitive-dative substanțialism substanțialismului substanțialisme substanțialismelor
vocative substanțialismule substanțialismelor