sublocotenent
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From sub- + locotenent.
Noun
[edit]sublocotenent m (plural sublocotenenți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sublocotenent | sublocotenentul | sublocotenenți | sublocotenenții | |
| genitive-dative | sublocotenent | sublocotenentului | sublocotenenți | sublocotenenților | |
| vocative | sublocotenentule | sublocotenenților | |||