struțușor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]struțușor n (plural struțușoare)
- diminutive of struț
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | struțușor | struțușorul | struțușoare | struțușoarele | |
| genitive-dative | struțușor | struțușorului | struțușoare | struțușoarelor | |
| vocative | struțușorule | struțușoarelor | |||