stricățel
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]stricățel m or n (feminine singular stricățelă, masculine plural stricățeli, feminine and neuter plural stricățele)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | stricățel | stricățelă | stricățeli | stricățele | |||
| definite | stricățelul | stricățela | stricățelii | stricățelele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | stricățel | stricățele | stricățeli | stricățele | |||
| definite | stricățelului | stricățelei | stricățelilor | stricățelelor | ||||