străvechime

Romanian

Etymology

From străvechi +‎ -ime.

Pronunciation

• IPA^(key): /strə.veˈki.me/

Noun

străvechime f (uncountable)

1. ancientness

Declension

Declension of străvechime

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	străvechime	străvechimea
genitive-dative	străvechimi	străvechimii
vocative	străvechime, străvechimeo

References

• străvechime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN