sovârf
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Serbo-Croatian суховрх.
Noun
[edit]sovârf m (plural sovârfi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sovârf | sovârful | sovârfi | sovârfii | |
| genitive-dative | sovârf | sovârfului | sovârfi | sovârfilor | |
| vocative | sovârfule | sovârfilor | |||