secătuit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of secătui.
Adjective
[edit]secătuit m or n (feminine singular secătuită, masculine plural secătuiți, feminine and neuter plural secătuite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | secătuit | secătuită | secătuiți | secătuite | |||
| definite | secătuitul | secătuita | secătuiții | secătuitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | secătuit | secătuite | secătuiți | secătuite | |||
| definite | secătuitului | secătuitei | secătuiților | secătuitelor | ||||
Verb
[edit]secătuit (past participle of secătui)