scurge
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Inherited from Latin excurrere, probably through the intermediate scure, influenced by verbs like merge in the same way as curge, which was originally an alteration of cure.
Pronunciation
[edit]Audio: (file)
Verb
[edit]a scurge (third-person singular present scurge, past participle scurs) 3rd conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of scurge (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a scurge | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scurgând | ||||||
| past participle | scurs | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scurg | scurgi | scurge | scurgem | scurgeți | scurg | |
| imperfect | scurgeam | scurgeai | scurgea | scurgeam | scurgeați | scurgeau | |
| simple perfect | scursei | scurseși | scurse | scurserăm | scurserăți | scurseră | |
| pluperfect | scursesem | scurseseși | scursese | scurseserăm | scurseserăți | scurseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scurg | să scurgi | să scurgă | să scurgem | să scurgeți | să scurgă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scurge | scurgeți | |||||
| negative | nu scurge | nu scurgeți | |||||