scoculeț

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From scoc +‎ -uleț.

Noun

[edit]

scoculeț n (plural scoculețe)

  1. diminutive of scoc

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative scoculeț scoculețul scoculețe scoculețele
genitive-dative scoculeț scoculețului scoculețe scoculețelor
vocative scoculețule scoculețelor

References

[edit]
  • scoculeț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN