sclintit

Romanian

Adjective

sclintit m or n (feminine singular sclintită, masculine plural sclintiți, feminine and neuter plural sclintite)

1. Obsolete form of scrântit.

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	sclintit		sclintită		sclintiți	sclintite
	definite	sclintitul		sclintita		sclintiții	sclintitele
genitive- dative	indefinite	sclintit		sclintite		sclintiți	sclintite
	definite	sclintitului		sclintitei		sclintiților	sclintitelor

References

• sclintit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN