rușina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Either from rușine or from the verb roși + -ina (formed analogously to clăti, clătina).
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a rușina (third-person singular present rușinează, past participle rușinat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of rușina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a rușina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | rușinând | ||||||
past participle | rușinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | rușinez | rușinezi | rușinează | rușinăm | rușinați | rușinează | |
imperfect | rușinam | rușinai | rușina | rușinam | rușinați | rușinau | |
simple perfect | rușinai | rușinași | rușină | rușinarăm | rușinarăți | rușinară | |
pluperfect | rușinasem | rușinaseși | rușinase | rușinaserăm | rușinaserăți | rușinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să rușinez | să rușinezi | să rușineze | să rușinăm | să rușinați | să rușineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | rușinează | rușinați | |||||
negative | nu rușina | nu rușinați |