ronflant

French

Participle

ronflant

1. present participle of ronfler

Adjective

ronflant (feminine ronflante, masculine plural ronflants, feminine plural ronflantes)

1. snoring
2. snorting
3. roaring
4. (derogatory, especially applied to language) pompous, vain

Further reading

• “ronflant”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.

Romanian

Etymology

Borrowed from French ronflant.

Adjective

ronflant m or n (feminine singular ronflantă, masculine plural ronflanți, feminine and neuter plural ronflante)

1. snoring

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	ronflant		ronflantă		ronflanți	ronflante
	definite	ronflantul		ronflanta		ronflanții	ronflantele
genitive/ dative	indefinite	ronflant		ronflante		ronflanți	ronflante
	definite	ronflantului		ronflantei		ronflanților	ronflantelor

References

• ronflant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN