retopi
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a retopi (third-person singular present retopește, past participle retopit) 4th conjugation
- to remelt
Conjugation
[edit] conjugation of retopi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a retopi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | retopind | ||||||
| past participle | retopit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | retopesc | retopești | retopește | retopim | retopiți | retopesc | |
| imperfect | retopeam | retopeai | retopea | retopeam | retopeați | retopeau | |
| simple perfect | retopii | retopiși | retopi | retopirăm | retopirăți | retopiră | |
| pluperfect | retopisem | retopiseși | retopise | retopiserăm | retopiserăți | retopiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să retopesc | să retopești | să retopească | să retopim | să retopiți | să retopească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | retopește | retopiți | |||||
| negative | nu retopi | nu retopiți | |||||