recăpăta
Appearance
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a recăpăta (third-person singular present recapătă, past participle recăpătat) 1st conjugation
- to regain
Conjugation
[edit] conjugation of recăpăta (first conjugation, no infix)
infinitive | a recăpăta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | recăpătând | ||||||
past participle | recăpătat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | recăpăt | recăpăți | recăpătă | recăpătăm | recăpătați | recăpătă | |
imperfect | recăpătam | recăpătai | recăpăta | recăpătam | recăpătați | recăpătau | |
simple perfect | recăpătai | recăpătași | recăpătă | recăpătarăm | recăpătarăți | recăpătară | |
pluperfect | recăpătasem | recăpătaseși | recăpătase | recăpătaserăm | recăpătaserăți | recăpătaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să recăpăt | să recăpăți | să recăpăte | să recăpătăm | să recăpătați | să recăpăte | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | recăpătă | recăpătați | |||||
negative | nu recăpăta | nu recăpătați |