rasputiță
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Russian распутица (rasputica).
Noun
[edit]rasputiță f (plural rasputițe)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | rasputiță | rasputița | rasputițe | rasputițele | |
| genitive-dative | rasputițe | rasputiței | rasputițe | rasputițelor | |
| vocative | rasputiță, rasputițo | rasputițelor | |||