răuț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]răuț m or n (feminine singular răuță, masculine plural răuți, feminine and neuter plural răuțe)
- diminutive of rău
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | răuț | răuță | răuți | răuțe | |||
| definite | răuțul | răuța | răuții | răuțele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | răuț | răuțe | răuți | răuțe | |||
| definite | răuțului | răuței | răuților | răuțelor | ||||
Noun
[edit]răuț n (plural răuți)
- diminutive of rău
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | răuț | răuțul | răuți | răuțile | |
| genitive-dative | răuț | răuțului | răuți | răuților | |
| vocative | răuțule | răuților | |||