puțintel

Romanian

Etymology

From puțin (“a little”) +‎ (miti)tel (“very small, tiny”).

Pronunciation

• IPA^(key): /pu.t͡sinˈtel/

Adjective

puțintel m or n (feminine singular puțintică or puțintea, masculine plural puțintei, feminine and neuter plural puțintele)

1. diminutive of puțin; very small, little (in quantity)

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	puțintel		puțintică puțintea		puțintei	puțintele
	definite	puțintelul		puțintica puținteaua		puținteii	puțintelele
genitive- dative	indefinite	puțintel		puțintele		puțintei	puțintele
	definite	puțintelului		puțintelei		puținteilor	puțintelelor

Adverb

puțintel

1. diminutive of puțin; tiny bit

Synonyms

• puținel