prozelit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French prosélyte.
Noun
[edit]prozelit m (plural prozeliți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | prozelit | prozelitul | prozeliți | prozeliții | |
| genitive-dative | prozelit | prozelitului | prozeliți | prozeliților | |
| vocative | prozelitule | prozeliților | |||