protă

See also: prota and próta-

Romanian

Etymology

Borrowed from Serbo-Croatian prota.

Noun

protă m (plural proți)

1. archpriest

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	protă	protăul		proți	proții
genitive-dative	protă	protăului		proți	proților
vocative	protăule			proților

References

• protă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN