promițător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]promițător m or n (feminine singular promițătoare, masculine plural promițători, feminine and neuter plural promițătoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | promițător | promițătoare | promițători | promițătoare | |||
| definite | promițătorul | promițătoarea | promițătorii | promițătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | promițător | promițătoare | promițători | promițătoare | |||
| definite | promițătorului | promițătoarei | promițătorilor | promițătoarelor | ||||