proeminență
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French proéminence.
Noun
[edit]proeminență f (plural proeminențe)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | proeminență | proeminența | proeminențe | proeminențele | |
| genitive-dative | proeminențe | proeminenței | proeminențe | proeminențelor | |
| vocative | proeminență, proeminențo | proeminențelor | |||