premeni
Romanian
[edit]Verb
[edit]a premeni (third-person singular present premenește, past participle premenit) 4th conjugation
- Alternative form of primeni
Conjugation
[edit] conjugation of premeni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a premeni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | premenind | ||||||
| past participle | premenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | premenesc | premenești | premenește | premenim | premeniți | premenesc | |
| imperfect | premeneam | premeneai | premenea | premeneam | premeneați | premeneau | |
| simple perfect | premenii | premeniși | premeni | premenirăm | premenirăți | premeniră | |
| pluperfect | premenisem | premeniseși | premenise | premeniserăm | premeniserăți | premeniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să premenesc | să premenești | să premenească | să premenim | să premeniți | să premenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | premenește | premeniți | |||||
| negative | nu premeni | nu premeniți | |||||