prelimina
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From preliminar.
Verb
[edit]a prelimina (third-person singular present preliminează, past participle preliminat) 1st conj.
- to anticipate
Conjugation
[edit] conjugation of prelimina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a prelimina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | preliminând | ||||||
| past participle | preliminat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | preliminez | preliminezi | preliminează | preliminăm | preliminați | preliminează | |
| imperfect | preliminam | preliminai | prelimina | preliminam | preliminați | preliminau | |
| simple perfect | preliminai | preliminași | prelimină | preliminarăm | preliminarăți | preliminară | |
| pluperfect | preliminasem | preliminaseși | preliminase | preliminaserăm | preliminaserăți | preliminaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să preliminez | să preliminezi | să prelimineze | să preliminăm | să preliminați | să prelimineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | preliminează | preliminați | |||||
| negative | nu prelimina | nu preliminați | |||||