poliță
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Old Church Slavonic полица (polica), from Proto-Slavic *polica.
Noun
[edit]poliță f (plural polițe)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | poliță | polița | polițe | polițele | |
| genitive-dative | polițe | poliței | polițe | polițelor | |
| vocative | poliță, polițo | polițelor | |||
Further reading
[edit]- poliță in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)