pipernici
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Unknown.
Verb
[edit]a pipernici (third-person singular present pipernicește, past participle pipernicit) 4th conj.
- to dwarfen
Conjugation
[edit] conjugation of pipernici (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a pipernici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pipernicind | ||||||
past participle | pipernicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pipernicesc | pipernicești | pipernicește | pipernicim | piperniciți | pipernicesc | |
imperfect | piperniceam | piperniceai | pipernicea | piperniceam | piperniceați | piperniceau | |
simple perfect | pipernicii | piperniciși | pipernici | pipernicirăm | pipernicirăți | piperniciră | |
pluperfect | pipernicisem | piperniciseși | pipernicise | piperniciserăm | piperniciserăți | piperniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pipernicesc | să pipernicești | să pipernicească | să pipernicim | să piperniciți | să pipernicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pipernicește | piperniciți | |||||
negative | nu pipernici | nu piperniciți |