otrăvitor

Romanian

Etymology

From otrăvi +‎ -tor.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌo.trə.viˈtor/

Adjective

otrăvitor m or n (feminine singular otrăvitoare, masculine plural otrăvitori, feminine and neuter plural otrăvitoare)

1. poisonous, toxic

   Synonyms: toxic, otrăvicios

   Plumbul este otrăvitor pentru oameni.

   Lead is poisonous to humans.

   Multe ciuperci sunt otrăvitoare.

   Many mushrooms are poisonous.

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	otrăvitor		otrăvitoare		otrăvitori	otrăvitoare
	definite	otrăvitorul		otrăvitoarea		otrăvitorii	otrăvitoarele
genitive- dative	indefinite	otrăvitor		otrăvitoare		otrăvitori	otrăvitoare
	definite	otrăvitorului		otrăvitoarei		otrăvitorilor	otrăvitoarelor

See also

• veninos