ospătător

Romanian

Etymology

From ospăta +‎ -tor.

Adjective

ospătător m or n (feminine singular ospătătoare, masculine plural ospătători, feminine and neuter plural ospătătoare)

1. hospitable

Declension

Declension of ospătător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	ospătător		ospătătoare	ospătători	ospătătoare
	definite	ospătătorul		ospătătoarea	ospătătorii	ospătătoarele
genitive/ dative	indefinite	ospătător		ospătătoare	ospătători	ospătătoare
	definite	ospătătorului		ospătătoarei	ospătătorilor	ospătătoarelor

Noun

ospătător m (plural ospătători)

1. This term needs a translation to English. Please help out and add a translation, then remove the text {{rfdef}}.

Declension

Declension of ospătător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ospătător	ospătătorul	(niște) ospătători	ospătătorii
genitive/dative	(unui) ospătător	ospătătorului	(unor) ospătători	ospătătorilor
vocative	ospătătorule		ospătătorilor

References

• ospătător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN