oficiant
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French officiant.
Noun
[edit]oficiant m (plural oficianți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oficiant | oficiantul | oficianți | oficianții | |
| genitive-dative | oficiant | oficiantului | oficianți | oficianților | |
| vocative | oficiantule | oficianților | |||