obleț

Romanian

Alternative forms

• oblete

Etymology

From oblu +‎ -eț.

Pronunciation

• IPA^(key): /oˈblet͡s/

Noun

obleț m (plural obleți)

1. common bleak (Alburnus alburnus)

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	obleț	oblețul		obleți	obleții
genitive-dative	obleț	oblețului		obleți	obleților
vocative	oblețule			obleților