oblăduință
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]oblăduință f (plural oblăduințe)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oblăduință | oblăduința | oblăduințe | oblăduințele | |
| genitive-dative | oblăduințe | oblăduinței | oblăduințe | oblăduințelor | |
| vocative | oblăduință, oblăduințo | oblăduințelor | |||
References
[edit]- oblăduință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN