obiecție
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French objection.
Noun
[edit]obiecție f (plural obiecții)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | obiecție | obiecția | obiecții | obiecțiile | |
| genitive-dative | obiecții | obiecției | obiecții | obiecțiilor | |
| vocative | obiecție, obiecțio | obiecțiilor | |||