mocăit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From mocăi.
Adjective
[edit]mocăit m or n (feminine singular mocăită, masculine plural mocăiți, feminine and neuter plural mocăite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | mocăit | mocăită | mocăiți | mocăite | |||
| definite | mocăitul | mocăita | mocăiții | mocăitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | mocăit | mocăite | mocăiți | mocăite | |||
| definite | mocăitului | mocăitei | mocăiților | mocăitelor | ||||
Verb
[edit]mocăit (past participle of mocăi)
- past participle of mocăi