mititiocuț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]mititiocuț m or n (feminine singular mititiocuță, masculine plural mititiocuți, feminine and neuter plural mititiocuțe)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | mititiocuț | mititiocuță | mititiocuți | mititiocuțe | |||
| definite | mititiocuțul | mititiocuța | mititiocuții | mititiocuțele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | mititiocuț | mititiocuțe | mititiocuți | mititiocuțe | |||
| definite | mititiocuțului | mititiocuței | mititiocuților | mititiocuțelor | ||||
References
[edit]- mititiocuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN