mititeluș

Romanian

Etymology

From mititel +‎ -uș.

Adjective

mititeluș m or n (feminine singular mititelușă, masculine plural mititeluși, feminine and neuter plural mititelușe)

1. diminutive of mititel

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	mititeluș		mititelușă		mititeluși	mititelușe
	definite	mititelușul		mititelușa		mititelușii	mititelușele
genitive- dative	indefinite	mititeluș		mititelușe		mititeluși	mititelușe
	definite	mititelușului		mititelușei		mititelușilor	mititelușelor

References

• mititeluș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN