mințit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of minți.
Noun
[edit]mințit n (uncountable)
Declension
[edit]| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | mințit | mințitul |
| genitive-dative | mințit | mințitului |
| vocative | mințitule | |
Verb
[edit]mințit (past participle of minți)
- past participle of minți