mișcătură

Romanian

Etymology

From mișca +‎ -ătură.

Noun

mișcătură f (plural mișcături)

1. (obsolete) movement

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	mișcătură	mișcătura		mișcături	mișcăturile
genitive-dative	mișcături	mișcăturii		mișcături	mișcăturilor
vocative	mișcătură, mișcăturo			mișcăturilor

References

• mișcătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN