meritală
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French mérithalle.
Noun
[edit]meritală f (plural meritale)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | meritală | meritala | meritale | meritalele | |
| genitive-dative | meritale | meritalei | meritale | meritalelor | |
| vocative | meritală, meritalo | meritalelor | |||