mancurt
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Russian манкурт (mankurt).
Noun
[edit]mancurt m (plural mancurți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mancurt | mancurtul | mancurți | mancurții | |
| genitive-dative | mancurt | mancurtului | mancurți | mancurților | |
| vocative | mancurtule | mancurților | |||
Further reading
[edit]- mancurt in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)