mântuitor
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]mântuitor m or n (feminine singular mântuitoare, masculine plural mântuitori, feminine and neuter plural mântuitoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | |||
| definite | mântuitorul | mântuitoarea | mântuitorii | mântuitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | |||
| definite | mântuitorului | mântuitoarei | mântuitorilor | mântuitoarelor | ||||