mândruț

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From mândru +‎ -uț.

Noun

[edit]

mândruț m (plural mândruți)

  1. diminutive of mândru

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mândruț mândruțul mândruți mândruții
genitive-dative mândruț mândruțului mândruți mândruților
vocative mândruțule mândruților