mâhni

Romanian

Etymology

Unknown. Probably from Bulgarian махнувам (mahnuvam).

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a mâhni (third-person singular present mâhnește, past participle mâhnit) 4th conj.

1. to distress, sadden, afflict, aggrieve
2. (reflexive) to grow sad; to grieve

Conjugation

    conjugation of mâhni (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a mâhni
gerund			mâhnind
past participle			mâhnit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	mâhnesc	mâhnești	mâhnește	mâhnim	mâhniți	mâhnesc
	imperfect	mâhneam	mâhneai	mâhnea	mâhneam	mâhneați	mâhneau
	simple perfect	mâhnii	mâhniși	mâhni	mâhnirăm	mâhnirăți	mâhniră
	pluperfect	mâhnisem	mâhniseși	mâhnise	mâhniserăm	mâhniserăți	mâhniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să mâhnesc	să mâhnești	să mâhnească	să mâhnim	să mâhniți	să mâhnească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		mâhnește			mâhniți
	negative		nu mâhni			nu mâhniți

Synonyms

• întrista, supăra, necăji, amărî